Am un prieten care este barman-ospatar intr-un bar pe care il frecventez des. In primele zile cand am mers acolo, cand vorbeam cu el era foarte serios, foarte distant. Nu stiam cum sa il intreb sau cum sa il abordez sa vad ce anume am facut sau de ce era suparat. Am zis sa astept pana cand iese din tura.
La finalul programului, vine la mine foarte vesel, cu invitatii la o bila sau la cafea. Eu in mintea mea ma gandeam: “Ce naiba?” Si il intreb care e faza…
Raspunsul lui este o lectie care o tin in minte mereu: “Nu eram suparat pe tine. Eram doar la job. Si la job nu sunt prietenul, ci sunt ospatarul!“
De multe ori nu diferentiem cele doua. Lasam sentimentele sa se imbine cu afacerea noastra si mai important si grav, cu deciziile pe care le luam. Tineti minte, cand sunteti la lucru, sunteti functia pe care o detineti si trebuie sa respectati acel job description si obiectivele pe care le presupune. O zi nebuna in continuare,
